Chirurgie orala
CHIRURGIA ORALA cuprinde:
- chirurgie preprotetica si chirurgie preimplantara
- tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
- patologia eruptiei dentare
- traumatisme dento-parodontale
- extractia dentara
CHIRURGIA MAXILO-FACIALA cuprinde:
- traumatologie oro-maxilo-faciala
- infectii oro-maxilo-faciale
- patologia tumorala benigna si maligna a partilor moi si osoase orale si cervico-faciale
- patologia glandelor salivare
- patologia articulatiei temporo-mandibulare
- anomalii dento-maxilare severe si malformatii congenitale
Chirurgia preprotetica urmareste obtinerea unui camp protetic adecvat reabilitarii orale – parti moi (anomalii ale frenurilor labial si lingual, hiperplazia inflamatorie “de proteza”, fibromatoza tuberozitara, hiperplazia gingivala, creasta balanta, vestibuloplastia) si substrat osos (remodelare proces alvelolar, extractie alveoloplastica, alveoloplastia crestelor edentate, tuberoplastie).
Chirurgia preimplantara are ca scop asigurarea conditiilor necesare, din punct de vedere functional si estetic, pentru terapia implanto-protetica, in cadrul reabilitarii orale.
Chirurgia endodontica are ca scop indepartarea chirurgiala a tesutului patologic apical si periapical, cu conservarea dintelui pe arcada.
Principala interventie chirurgicala a leziunilor periapicale este rezectia apicala.
Traumatismele dento-parodontale insumeaza leziunile post-traumatice de la nivel dentar si parodontal, in principal fracturile coronare, radiculare sau corono-radiculare (totale). Leziunile post-traumatice ale partilor moi si dure ale viscerocraniului in ansamblu constituie obiectul ramurii mari, chirurgia OMF.
EXTRACTIA DENTARA este una dintre principalele interventii ale chirurgiei orale. Extractia este o manopera terapeutica ce consta in indepartarea unui dinte de pe arcada, cu instrumentar si tehnici specifice, realizata atunci cand manoperele de conservare a dintelui nu sunt indicate sau esueaza.
Chirurgia dentara
Principalele indicatii ale extractiei dentare sunt:
- distructii corono-radiculare intinse
- complicatii supurative
- patologie tumorala/pseudo-tumorala de cauza dentara
- patologie traumatica oro-maxilo-faciala – fracturi corono-radiculare, fracturi radiculare oblice sau longitudinale, fracturi in treimea cervicala sau medie, dinti aflati in focarul de fractura al oaselor maxilare ce impedica reducerea acesteia
- anomalii de numar, forma, pozitie ale dintilor – dinti inclusi ce nu mai pot erupe sau ce determina inghesuiri ale dintilor vecini/le impiedica eruptia, dinti in malpozitie accentuata ce nu se pot redresa prin tratament ortodontic
- in cadrul tratamentului preprotetic – dinti mult inclinati, egresati, extruzati
Contraindicatiile absolute sunt leucemia acuta si infarctul miocardic recent(mai recent de 6 luni).
Contraindicatiile relative sunt:
- locale: leziuni ale mucoasei orale, sinuzita maxilara rinogena, radio-chimioterapie a extremitatii cefalice
- generale: boli cardiovasculare (in functie de categoria de risc, se va realiza antibioprofilaxia endocarditei bacteriene), tratamente anticoagulante (Sintrom, Trombostop – se intrerupe medicatia si, la nevoie, se substituie cu anticoagulante heparinice; dupa 2-4 zile, monitorizand INR-ul, se va realiza extractia iar a doua zi se va relua medicatia uzuala), diabet zaharat, tulburari hepatice, infectii HIV/SIDA(se instituie masuri deosebite de protectie ale personalului medical), imunosupresoare, corticoterapie.
Pentru orice afectiune generala, toate interventiile de natura chirurgicala se practica sub avizul medicului specialist curant!
Fenomene inerente reactiei inflamatorii postextractionale:
- edem postoperator – poate dura 3-6 zile; se aplica un prisnit rece, in dreptul zonei extractiei;
- durere postextractionala – moderata, in functie de gradul de dificultate al extractiei; se pot administra antiinflamatoare si antialgice uzuale;
- trismul moderat – in cazul unei extractii laborioase a molarilor inferiori, in special a celui de minte.
Indicatii postextractionale:
- pansamentul se mentine timp de o ora dupa extractie;
- dieta semilichida, la temperatura camerei, in ziua interventiei;
- masticatie pe partea opusa extractiei;
- in primele zile dupa extractie, se vor evita bauturile carbogazoase si clatirea viguroasa a gurii;
- periajul se va relua in dimineata urmatoare extractiei, menajand zona plagii postextractionale; in ziua extractiei, se recomanda clatiri usoare cu clorhexidina sau alte solutii antiseptice recomandate de medicul stomatolog.
Molarul de minte se formeaza, de regula, in jurul varstei de 10 ani, dar nu erupe decat foarte tarziu, cel mai adesea intre 17 si 25 de ani.
In cel mai fericit caz, cei patru molari de minte au suficient spatiu sa erupa, dezvoltandu-se normal, fara a afecta pozitia celorlalti dinti permanenti. Insa, de cele mai multe ori, molarul de minte nu are spatiul necesar pentru a erupe. El creste stramb, uneori perpendicular pe molarul vecin, determinand deplasarea si inghesuirea celorlati dinți.
Multe persoane resimt dureri si tumefieri în jurul molarilor de minte, provocand dezvoltarea cariilor si afectiuni gingivale. Astfel, acesta este, de cele mai multe ori, extras fiind dintele cu cea mai mare varietate si frecventa a patologiei de eruptie.
Medici responsabili chirurgie orala
Servicii de medicina dentara
Implantologia este ramura chirurgicala a stomatologiei care substituie unul…
Ortodontia este specialitatea stomatologiei ce se ocupa cu diagnosticul si tratamentul…
Estetica dentara este partea stomatologiei ce se ocupa cu asa-numita “cosmetizare” a dintilor…
Protetica dentara reprezinta ramura stomatologiei ce are ca scop restaurarea…
In functie de tipul interventiei necesare, exista mai multe tipuri de chirurgie orala…
Pedodontia este ramura stomatologiei ce se ocupa cu profilaxia, diagnosticul si tratamentul…
Parodontologia este specialitatea stomatologiei ce se ocupa cu diagnosticul si…