Dinți ficși pe 4 implanturi la maxilar: caz clinic All-on-4

Pierderea tuturor dinților de la nivelul maxilarului nu afectează doar masticația. Se modifică susținerea buzei superioare, fizionomia, pronunția și siguranța pacientului atunci când vorbește sau zâmbește.

În cazul prezentat, pacientul s-a adresat clinicii noastre cu edentație totală maxilară. Obiectivul a fost realizarea unei lucrări cu dinți ficși pe implanturi, susținută de patru implanturi Dentium, după un protocol de reabilitare de tip All-on-4.

În limbajul folosit frecvent de pacienți, acest tip de tratament este căutat și sub denumirea de proteză dentară pe implanturi. Mai precis, este vorba despre o lucrare protetică fixă, înșurubată pe implanturi, pe care pacientul nu o îndepărtează zilnic.

Lucrarea definitivă a fost realizată cu o infrastructură rigidă din titan, peste care au fost montați dinți din rășină acrilică și componenta gingivală artificială. Proteza fixă este înșurubată pe bonturile multiunit și poate fi îndepărtată doar în cabinet, atunci când sunt necesare verificări, igienizări profesionale sau intervenții protetice.

Tratamentul a fost realizat etapizat. În prima fază a fost reabilitat maxilarul, acesta fiind prioritatea funcțională și estetică a pacientului. Reabilitarea mandibulei urmează să fie efectuată într-o etapă ulterioară, conform planului stabilit împreună cu pacientul.

Situația inițială: Maxilar complet edentat

Radiografia panoramică inițială

Radiografia efectuatǎ înaintea inserării implanturilor documentează absența completă a dinților de la nivelul maxilarului.

O radiografie panoramică oferă o imagine generală asupra crestei osoase, sinusurilor maxilare și structurilor anatomice învecinate. Ea nu este însă, singură, suficientă pentru planificarea tridimensională a implanturilor.

Poziția, lungimea și diametrul implanturilor trebuie stabilite prin corelarea examenului clinic cu investigațiile imagistice indicate și cu poziția planificată a viitorilor dinți ficși.

Planificarea unei lucrări fixe de arcadă completă nu începe doar cu alegerea poziției implanturilor. Începe cu stabilirea poziției viitorilor dinți, a spațiului protetic disponibil, a liniei zâmbetului, a susținerii buzei și a posibilităților de igienizare.

Numărul și distribuția implanturilor trebuie adaptate anatomiei osoase, tipului lucrării, materialelor utilizate, ocluziei, igienei și particularităților fiecărui pacient.

Inserarea celor patru implanturi Dentium

Au fost inserate patru implanturi Dentium în zonele stabilite prin planificarea chirurgicală și protetică.

Radiografia panoramică după inserarea implanturilor

Radiografia de control arată prezența celor patru implanturi la nivelul maxilarului și distribuția acestora de-a lungul arcadei.

Trebuie făcută o distincție importantă: radiografia confirmă poziția radiologică a implanturilor, dar nu demonstrează singură osteointegrarea. Integrarea implanturilor este evaluată în timp, prin examen clinic, verificarea stabilității, absența semnelor de inflamație și analiza radiologică.

În acest caz, implanturile au fost lăsate să se vindece timp de patru luni. După această perioadă a început etapa protetică necesară realizării lucrării cu dinți ficși pe 4 implanturi.

Etapele realizării protezei fixe pe 4 implanturi

 

Etapa 1. Descoperirea implanturilor și montarea bonturilor de vindecare

• • Foto 1: Bonturile de vindecare montate la patru luni după inserarea implanturilor.

După perioada de osteointegrare, implanturile au fost descoperite, iar șuruburile de acoperire au fost înlocuite cu bonturi de vindecare.

Bonturile de vindecare au mai multe roluri:

• • permit accesul controlat la implanturi;
  • ghidează vindecarea gingiei în jurul viitoarei conexiuni protetice;
  • contribuie la formarea conturului țesuturilor moi;
  • împiedică acoperirea conexiunii implantului de către gingie.

Aceasta nu este o etapă pur tehnică. Forma și starea țesuturilor periimplantare influențează confortul pacientului, accesul pentru igienizare și conturul viitoarei proteze dentare fixe pe implanturi.

În fotografie sunt vizibile cele patru bonturi de vindecare și mucoasa maxilară vindecată în jurul lor.

Etapa 2. Montarea bonturilor de transfer și amprenta de precizie

• • Foto 2: Bonturile de transfer fixate pentru amprentarea maxilarului.

După vindecarea țesuturilor moi, bonturile de vindecare au fost îndepărtate și au fost montate bonturile de transfer.

Aceste componente permit înregistrarea poziției tridimensionale a fiecărui implant sau a fiecărei conexiuni protetice. Informațiile sunt transferate în amprentă și apoi pe modelul de lucru folosit în laborator.

La o lucrare realizată pe un singur implant, o eroare poate afecta o singură coroană. La o lucrare completă, susținută de patru implanturi, erorile se pot cumula de-a lungul întregii arcade.

Din acest motiv, această etapă nu înseamnă doar „luarea unei amprente”. Ea permite înregistrarea:

• • distanței dintre implanturi;
  • angulației relative a implanturilor;
  • poziției implanturilor față de țesuturile gingivale;
  • geometriei modelului pe care va fi realizată infrastructura din titan.

Precizia amprentei este esențială pentru obținerea unei lucrări care se așază fără tensiuni pe implanturi.

Etapa 3. Montarea bonturilor multiunit și a capelor de protecție

• • Foto 3: Bonturile multiunit și capele montate la nivelul maxilarului.

Bonturile multiunit formează interfața dintre implanturi și lucrarea protetică.

Implanturile pot avea axe diferite, în funcție de anatomia osoasă și de poziția în care au fost inserate. Bonturile multiunit permit compensarea acestor diferențe și creează conexiuni protetice mai ușor accesibile.

Rolul lor nu este doar acela de a susține lucrarea cu dinți ficși. Ele permit:

• • realizarea unei platforme protetice controlate;
  • înșurubarea lucrării la nivelul bonturilor;
  • evitarea intervențiilor protetice repetate direct asupra implanturilor;
  • compensarea diferențelor de angulație;
  • poziționarea mai favorabilă a canalelor de înșurubare;
  • accesul mai bun pentru montarea și demontarea profesională a lucrării.

Capele montate peste bonturile multiunit protejează conexiunile și ajută la menținerea țesuturilor moi în poziția obținută până la următoarea etapă.

Etapa 4. Proba infrastructurii din titan

• • Foto 4: Proba clinică a scheletului din titan.

Infrastructura din titan este componenta rigidă pe care va fi construită lucrarea finală. Ea solidarizează cele patru implanturi și susține dinții acrilici.

La această ședință nu se verifică estetica dinților. Se verifică, în primul rând, dacă informațiile obținute prin amprentă au fost transferate corect în laborator.

Scheletul trebuie să se așeze precis și pasiv pe toate conexiunile multiunit. Prin adaptare pasivă se înțelege că infrastructura se poziționează fără să fie forțată și fără ca strângerea unui șurub să ridice sau să deplaseze cealaltă parte a scheletului.

Dacă infrastructura se balansează, rămâne ridicată într-o anumită zonă sau trebuie forțată pentru a se așeza, amprenta și modelul trebuie verificate. O infrastructură imprecisă nu trebuie compensată prin strângerea excesivă a șuruburilor.

Proba scheletului este, prin urmare, un control de precizie. Faptul că pacientul nu vede această etapă în rezultatul final nu o face mai puțin importantă.

O lucrare cu dinți ficși pe 4 implanturi trebuie să fie verificată atât din punct de vedere funcțional și estetic, cât și în privința adaptării infrastructurii.

Etapa 5. Proba machetei cu dinții montați în ceară

• • Foto 5: Macheta în ceară, verificată intraoral.

După confirmarea adaptării infrastructurii, laboratorul realizează macheta cu dinții montați în ceară.

Această etapă permite modificarea poziției dinților înainte ca proteza dentară pe implanturi să fie finalizată. Ceara poate fi ajustată, iar dinții pot fi deplasați dacă sunt necesare corecții.

În cadrul probei se verifică:

• • dimensiunea verticală a ocluziei;
  • modul în care se întâlnesc dinții superiori cu cei inferiori;
  • poziția liniei mediane;
  • lungimea și înclinarea incisivilor;
  • expunerea dinților în repaus și în zâmbet;
  • susținerea buzei superioare;
  • culoarea, forma și proporțiile dinților;
  • spațiul necesar limbii;
  • pronunția și confortul în timpul vorbirii.

Proba în ceară nu este doar o prezentare preliminară a zâmbetului. Este momentul în care sunt corelate funcția, fizionomia și vorbirea.

Corecțiile realizate în această etapă permit personalizarea lucrării înainte de procesarea ei definitivă.

 Verificarea machetei în zâmbet

• • Foto: Macheta în ceară evaluată în timpul zâmbetului.

Evaluarea trebuie făcută și din afara cavității orale. O lucrare poate părea corectă atunci când buzele sunt îndepărtate cu depărtătoarele, dar se poate integra diferit în zâmbetul obișnuit.

În această etapă sunt analizate:

• • cantitatea de dinte vizibilă;
  • raportul dintre marginea incisivilor și buza inferioară;
  • simetria zâmbetului;
  • susținerea buzei;
  • vizibilitatea componentei gingivale artificiale;
  • integrarea dinților în fizionomia pacientului.

Poziția dinților nu trebuie stabilită doar în funcție de creasta osoasă rămasă. După pierderea dinților, osul se resoarbe, iar poziția ideală a viitorilor dinți poate fi diferită de poziția actuală a crestei.

Acesta este unul dintre motivele pentru care o proteză fixă pe implanturi trebuie proiectată pornind de la rezultatul protetic dorit, nu doar de la poziția osului disponibil.

Verificarea machetei în timpul vorbirii

• • Foto: Macheta în ceară evaluată în timpul vorbirii.

Vorbirea este una dintre metodele importante de verificare a poziției dinților anteriori.

Medicul urmărește contactul buzelor cu dinții, spațiul dintre arcade și mișcările limbii. Dacă dinții sunt prea lungi, prea scurți, prea anteriorizați sau prea voluminoși, pacientul poate sesiza modificări ale pronunției.

Este mai simplu să fie corectată poziția unui dinte în ceară decât după finalizarea lucrării. De aceea, pacientul este încurajat să vorbească, să zâmbească și să privească rezultatul înainte de aprobarea formei finale.

Această etapă este importantă pentru obținerea unor dinți ficși care nu doar arată corect, ci se integrează și în vorbirea obișnuită a pacientului.

Etapa 6. Lucrarea fixă definitivă

• • Foto 6: Lucrarea definitivă, montată intraoral.

După aprobarea machetei, laboratorul transformă proiectul verificat în lucrarea definitivă.

În acest caz a fost realizată o proteză dentară fixă pe 4 implanturi, de tip metalo-acrilic, alcătuită din:

• • infrastructură internă din titan;
  • dinți din rășină acrilică;
  • componentă gingivală din acrilat roz;
  • conexiuni pentru fixarea prin șuruburi pe bonturile multiunit.

Infrastructura din titan oferă rigiditate și solidarizează implanturile. Dinții acrilici refac suprafețele funcționale și aspectul arcadei. Acrilatul gingival compensează volumul de os și gingie pierdut și permite refacerea proporțiilor dintre dinți, buză și creasta maxilară.

La montarea definitivă sunt verificate din nou:

• • așezarea lucrării;
  • strângerea controlată a șuruburilor;
  • ocluzia;
  • contactele în mișcările mandibulei;
  • pronunția;
  • accesul pentru igienizare;
  • confortul pacientului.

Orificiile de acces la șuruburi sunt apoi protejate și închise cu materiale dedicate, astfel încât suprafața dinților să rămână netedă.

Lucrarea este fixă pentru pacient, dar poate fi deșurubată de medic atunci când sunt necesare igienizări profesionale, reparații sau verificări.

Rezultatul final în zâmbet

• • Foto: Aspectul lucrării finale în zâmbet.

Rezultatul final trebuie evaluat în dinamică, nu doar cu gura deschisă.

În imagine poate fi analizată integrarea arcadei superioare în zâmbet, expunerea dinților și raportul cu buza superioară.

Scopul nu a fost obținerea unor dinți identici cu un model standard, ci realizarea unei arcade adaptate anatomiei, fizionomiei și cerințelor funcționale ale pacientului.

 

Întrebări frecvente și detalii despre tratament

 

De ce a fost aleasă o proteză fixă pe implanturi cu dinți din acrilat?

Pacientul a ales varianta cu infrastructură din titan și dinți acrilici după discutarea opțiunilor protetice, a etapelor de tratament și a costurilor.

Această alegere poate fi prezentată transparent. Nu trebuie descrisă ca o soluție lipsită de valoare clinică. Proteza fixă metalo-acrilică este o variantă utilizată în reabilitările complete pe implanturi și poate permite refacerea funcției și esteticii arcadei.

În același timp, pacientul trebuie informat corect asupra caracteristicilor materialului. Dinții din rășină acrilică pot prezenta în timp uzură, ciobiri, desprinderi sau fracturi și pot necesita reparații ori înlocuiri.

Prin urmare, expresia „dinți ficși pe implanturi” nu înseamnă „dinți fără întreținere”. Lucrarea trebuie verificată periodic, iar igienizarea spațiului dintre proteză și gingie trebuie adaptată formei lucrării și dexterității pacientului.

Pacientul trebuie să primească instrucțiuni clare privind utilizarea dușului bucal, a periuțelor interdentare, a firelor speciale și a celorlalte mijloace recomandate pentru igienizarea lucrărilor fixe de arcadă completă.

De ce tratamentul mandibulei a fost programat separat?

Pacientul a ales să înceapă cu maxilarul și să continue reabilitarea mandibulei într-o etapă ulterioară.

Tratamentul a fost etapizat în acord cu prioritățile clinice și cu bugetul pacientului. În prima etapă a fost reabilitat maxilarul, urmând ca mandibula să fie tratată conform planului stabilit.

Această formulare este suficient de transparentă. Nu expune inutil situația financiară a pacientului și nu sugerează că planul medical a fost ales arbitrar.

Etapizarea nu elimină însă necesitatea evaluării arcadei antagoniste. Ocluzia lucrării maxilare trebuie adaptată situației mandibulare existente și reevaluată după reabilitarea ulterioară a mandibulei.

Ce arată acest caz cu dinți ficși pe implanturi?

Acest caz arată că rezultatul final este construit printr-o succesiune de verificări, nu doar prin inserarea implanturilor.

Fiecare etapă răspunde unei întrebări distincte:

• • Implanturile s-au vindecat corespunzător?
  • Gingia poate fi modelată și menținută stabil?
  • Poziția implanturilor a fost transferată corect în laborator?
  • Scheletul din titan se așază pasiv?
  • Ocluzia este corectă?
  • Dinții susțin buza și se integrează în zâmbet?
  • Pacientul poate vorbi natural?
  • Lucrarea poate fi igienizată și întreținută?

Aceste controale explică de ce realizarea unei lucrări cu dinți ficși pe 4 implanturi nu trebuie redusă la numărul implanturilor sau la materialul dinților.

Planificarea, precizia amprentei, verificarea infrastructurii, proba estetică și funcțională, adaptarea ocluziei și controalele ulterioare sunt părți ale aceluiași tratament.

Fiecare pacient necesită o evaluare individuală. Fotografiile prezentate documentează un caz clinic și nu reprezintă garanția obținerii unui rezultat identic în orice situație.

Cât costă o proteză dentară pe implanturi?

Costul unei lucrări cu dinți ficși pe implanturi depinde de mai mulți factori:

• • sistemul de implanturi utilizat;
  • numărul implanturilor;
  • tipul bonturilor protetice;
  • necesitatea unor intervenții chirurgicale suplimentare;
  • materialul infrastructurii;
  • materialul dinților;
  • caracterul provizoriu sau definitiv al lucrării;
  • complexitatea situației clinice.

În cadrul clinicii New Dent, practicăm următoarele prețuri pentru partea protetică, cu mențiunea că acestea pot fi achitate etapizat, în funcție de evoluția tratamentului, precum și prin soluții de finanțare de la diverse unități bancare:

 

La acest cost se adaugă prețul implanturilor dentare. Pentru variantele disponibile și valorile actualizate ale tratamentelor cu proteze fixe pe implanturi, consultați pagina noastră dedicată acestei manopere:

Proteze dentare fixe pe implanturi: dinți ficși pe 4 sau 6 implanturi

Prețul unei lucrări cu dinți ficși pe implanturi este important și, pentru mulți pacienți, reprezintă un efort financiar considerabil. Dar valoarea reală a tratamentului se vede în fiecare zi: când poți mânca mai ușor, când vorbești fără reținere, când zâmbești firesc și când nu mai eviți mesele, fotografiile sau întâlnirile cu ceilalți.

Nu este vorba doar despre înlocuirea unor dinți, ci despre recâștigarea confortului, a siguranței și a libertății de a te bucura din nou de lucrurile normale. Pentru mulți pacienți, aceasta este diferența dintre a se adapta permanent unei probleme și a reveni la o viață trăită fără aceleași limitări.