Bruxismul reprezinta o miscare mandibulara automatizata nefunctionala, fiind un important factor etiologic in producerea sau accelerarea uzurii dintilor, in boala parodontala si disfunctia temporo-mandibulara. Factorii declansatori sunt atat de ordin psihic, cat si fizic. Printre factorii care contribuie la aparitia bolii se numara stresul sau dereglari ale somnului, o muscatura anormala sau dintii fracturati sau lipsa.

    Exista doua tipuri de bruxism:

    1.  Diurn – se manifesta prin inclestarea dintilor si a maxilarului ca reactie la diferiti stimuli
    2.  Nocturn – caracterizat de scransnirea automata a dintilor si contractii ritmice ale maxilarului.

                    Bruxismul diurn apare in principal in randul femeilor in timp ce pentru bruxismul nocturn nu este nici o diferenta intre barbati si femei. Debutul bruxismului apare la varsta de 1 an, la scurt timp dupa eruptia dintilor temporari . Tulburarea apare mai frecvent la populatia tanara sau la adulti cu varsta peste 60 de ani, iar dintre acestia numai 3% sunt constienti de miscarile nocive. Prevalenta la copii este de 14-20%.

                    Studiile au aratat ca bruxismul nocturn poate fi asociat cu multe alte afectiuni, cum ar fi:

    – perioade de trezire din timpul somnului, ceea ce indica si o tulburare de somn, cea mai puternica asociere fiind cu apneea obstructiva – inchiderea completa a cailor aeriene superioare.

    – vorbitul in somn

    – halucinatiile hipnagogice (fenomene de imagerie asemanatoare visului ce apar inainte de a adormi)

    – comportamentul violent in timpul somnului

                    Toate formele de bruxism implica contactul puternic dintre suprafetele dentare. In strangere si scrasnire apar miscari ale mandibulei insotite de sunete neplacute, in timp ce in miscarile de inclestare apar forte puternice, dar fara miscarile mandibulei.

                    Bruxismul diurn este  încadrat uzual în categoria ticurilor sau în categoria parafuncțiilor asociate stresului de diferite cauze, în special în situaţii emoţionale intense – această încadrare nefiind însă susținută de dovezi științifice ci  doar de observații clinice. Prevalenta este 10%-20% din populaţia adulta, predominant in randul femeilor. Poate sa apara izolat sau asociat cu bruxismul nocturn.

    Bruxismul diurn prezinta o simtomatologie asemanatoare celui nocturn, durerile au insa intensitate ascendenta in cursul zilei si caracter surd, constrictiv. Acestea apar dupa circa 30 de minute de contractii provocate, sunt exacerbate de temperaturi coborate si pot dura pana la o saptamana. Uzura dentara este moderata desi contractia musculara este maxima, spre deosebire de bruxismul nocturn unde apar  uzuri dentare intense si eroziuni dar fara afectarea muschilor.

    Caracteristici: cefaleea este intotdeauna prezenta, spasme si dureri musculare ce intereseaza adesea si muschii gatului, pot aparea leziuni de decubit la protezele mobilizabile, radiologic apare liza osoasa datorate unei forte musculare mult prea mari care poate ajunge chiar la 45 kg/cm² spre deosebire de bruxismul nocturn unde se evidentiaza condensare osoasa.

                    Bruxismul nocturn este un comportament recent clasificat ca “tulburare de miscare in timpul somnului”.

    Episoadele bruxogene intervin mai frecvent in timpul somnului superficial (stadiul II), cu miscari rapide ale globilor oculari si vise, dureaza circa 5 minute si se repeta in cursul unei nopti la interval de circa 90 minute.

    La majoritatea subiectilor, consecintele bruxismului nocturn sunt limitate prin fenomene adaptative. Simptomatologia comuna o reprezinta abraziunea moderata, fenomene usoare de remodelare osoasa a proceselor alveolare si a articulatiei temporo-mandibulare si/sau mialgii moderate si redoare matinala.

    Bruxismul nocturn apare atat la dentitia deciduala, cat si la cea mixta si definitiva. Bruxismul nocturn la copii este mai frecvent pana la varsta de 12 ani si nu pare sa fie insotit de modificari patologice, considerandu-se chiar o cale de functionalizare a contactelor ocluzale.


    Simptomele bruxismului nocturn

    • Abraziune (frecarea dintilor celor doua arcade)
    • Calitate scazuta a somnului
    • Suferinta parodontala.
    • Fisuri/ fracturi coronare/ radiculare
    • Leziuni ale partilor moi produse de marginile ascutite ale dintilor abrazati
    • Pulpite sau gangrene pulpare prin expunere intraorala
    • Semne musculare si articulare (mialgii, spasme, redoare matinala, hipokinezie, zgomote articulare sau semne generale de osteoartroza)
    • Cefalee recurenta
    • Hipertrofie maseterina
    • Scaderea fluxului salivar
    • Cresterea intensitatii activitatii musculare (inregistrata prin polisomnografie)
    • Indentatii la nivelul limbii
    • Linia alba bucala prezenta de-a lungul planului de ocluzie  

                    Tratamentul se realizeaza prin aparate ocluzale (gutiere). Acestea au diferite proprietati si variaza ca forma. Sunt indicate cele confectionate din rasina acrilica dura, deoarece sunt mai usor de adaptat, realizeaza o imobilizare a dintilor mult mai eficienta decat cele reziliente si sunt mai eficace in reducerea bruxismului. Pentru a stabili un plan de tratament corect adresati-va medicului stomatolog!

    Formular programare

    Completeaza formularul si programeaza-te la o consultatie specializata.

    X
    Vreau o programare!